Antologie Diana Geacăr

Din bună, eu sunt diana şi sunt colega ta de cameră, ed. Vinea , 2005

Coffee break

diana du-te şi tu să iei

mâncare pentru pisică şi două pâini

cristi o să ducă diseară gunoiul

.

tata se joacă supaplex pe calculator

îi pică floricele în cap şi

explodează

.

hai nu vă mai certaţi

ce mare scofală du-te şi gata

când te întorci poate faci şi

o poezie despre cât de greu ţi-a fost

.

prin cartierul meu unde

şmecherii spun că dacă nu eşti

5 minute deştept rămâi prost

toată viaţa

de fapt

.

până la vânzătoarea din colţ care

vai ce ten mişto ai

prin asfaltul care ştie multe

.

repet drumul în gând

sar dintr-un picior în altul şotronul

cu fetiţele

iar şi iar

.

mă întâmpină mama să

nu pierd cumva restul de bani prin haine şi

.

vai diana

ce naiba doar o pisică ai şi tu

nu ştiai că-i place wiscas

.

***

cel mai tare şi mai tare mi-e frică să mor

părinţii mei să mă găsească şi

lumile lor să fie una

asemănătoare cu ce am fost eu

.

să plângă mama chircită sub plapumă şi

tata să ceară apă răguşit

.

cel mai tare şi mai tare mi-e frică să mor şi

părinţii mei să găsească un corp şi

asta să însemne un fel de sfârşit

.

coffee break (un păianjen)

un păianjen se oprise pe un raft

înţepenise acolo

să nu-l văd eu

(care beam nişte apă într-o neştiinţă)

.

eram amândoi în trecere

.

deodată

am turnat peste el

ce mai rămăsese în cana mea şi

a căzut sub jetul de la robinet

.

nu vroia deloc să alunece

pe ţeavă

dădea din cele 6 picioare cu insistenţă

(2 erau lungi şi foarte suple)

.

a fost un păianjen rezistent

.

(şi-acum să facem patul)

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un comentariu