Arhiva

Archive for the ‘Andrei Gamarţ’ Category

Andrei Gamarţ – invitat special

I. Fişa individuală

Nume: Gamarţ

Prenume: Andrei

Pseudonim(e) literar(e):

Data şi locul naşterii: 8 septembrie 1980, Chişinău

Andrei Gamart

Blog/site personal:

www.artmajeur.com/gamartswww.andrushap.wordpress.com & www.humanzone.wordpress.com (blogul grupului Human Zone din Chişinău).

Cărţi publicate (titlu, an, editura, tiraj – când e cazul):

Roşul comun, Editura Arc, Chişinău, 2001; Măsura aproapelui, Editura Museum, Chişinău, 2004; Eu spun dragoste, Samizdat, Chişinău, 2007.

Premii obţinute: 2002 – Premiul Cartea de top-debut, pentru debut-poezie, Salonul

Internaţional de Carte, Chişinău, Ed. XI. Să zicem că e un premiu şi ăsta.

Colaborări:

Contrafort, Tomis, Paradigma, Oglinda Literară, Clipa Siderală, Versus/m, Pana mea, Secolul XXI.

Cenacluri frecventate:

Era o vreme când frecventam Clubul Literar Bunker Chişinău moderat de Dimitrie Crudu şi Nicolae Popa, de pe lângă Uniunea Scriitorilor, unde citeam şi discutam poezie, sau proză, sau fenomene literare, cum se nimerea. Jumătate de an l-am şi moderat. Cred că e singurul club de discuţii mai serios din Chişinău. Ne mai adunam în fiecare miercuri, cei din HZ, la Facultatea de Litere, cab. 7, unde ne tusuiam experimentând cu Alex Cosmescu, şi apoi în scuarul de lângă Liceul Gh. Asachi – un spaţiu cult pentru „neformalii” din Chişinău.

Lecturi în cenacluri, cluburi…: Cu lecturile am ceva experienţă. Împreună cu cei din HumanZone am ţinut mai multe lecturi în cadrul cenaclurilor studenţeşti pe la facultăţile de litere din R.Moldova (Chişinău şi Bălţi). În România am citit la: Cenaclul Euridice Bucureşti; la Iaşi, în cadrul festivalului Virtualia V; Cenaclul Tomis Constanţa; Atelierul de Creative writing Râşca; în cadrul Festivalulului Primăvara poeţilor organizat la Suceava de grupul Turnătorii; în Club A din Bucureşti, cu HumanZone Bucharest Session 2007. De asemenea am participat „activ” la câteva reprezentaţii teatral/poetice HumanZone: PPT1 (Teatrul Naţional M. Eminescu, Chişinău, în cadrul atelierului de dramaturgie), PPT2 (Teatrul Poetic Al. Mateevici, Chişinău), şi Mecanisme (Teatrul Naţional M. Eminescu, Chişinău). Iar cel mai des citeam în stradă, în transport şi în alte locuri publice, că aşa era spiritul vremii, ne ocupam de terorism cultural. Era prea complicat să obţii o autorizaţie pt acţiuni de genu’ ăsta, aşa că operam în ilegalitate. În condiţiile astea s-a derulat acţiunea Poezie imediată, şedinţe de lectură în parcul public Ştefan cel Mare din Chişinău. Apoi am organizat expre Festivalul Primăvara poeţilor la Chişinău şi Săptămâna de poezie – HZ Poezia în stradă (8-14 octombrie 2007), cu lecturi şi performace-uri.

Debut revuistic: Eram la o tabără de vară, Brainstorming-98, lângă Nistru, într-o pădure, la Vadul-lui-Vodă, nu mai ştiu cum am ajuns acolo. Eram singurul din altă oală, în rest numai oameni f deştepţi. Acolo am făcut cu toţii o revistă, se numea Generaţia nouă, pe hârtie, cum trebuie. Atunci am apărut pt prima data într-o revistă. Nu aş spune că mândresc tare cu ce am publicat atunci. Oricum sunt nişte amintiri frumose.

Debut în cenaclu: 2004 spre 2005, când l-am cunoscut pe Hose Pablo. Chişinăul intrase în iarnă şi noi aşteptam îngheţaţi să ne strecurăm în barul Diamant de pe str. 31 August 1989, unde se ţinea întrunirea celor de pe poezie.ro

Debut on-line (reviste literare on-line):

În 2003 sau 2004 mi-am făcut cont pe www.poezie.ro. Nu e tcmai o revistă on-line, dar acolo am publicat pentru prima dată pe net.

Andrei Gamart 3Debut sonor (înregistrări Radio cu lecturi, casete audio difuzate public, audiobook): Cred că singura apariţie într-un alt format decât live sau on paper, a fost într-un film In Memoriam Eugeniu Coşeriu, unde eu, vadim vasiliu, hose pablo, daria vlas, vlad gatman, alex cosmescu şi corina ajder citim într-o fabrică părăsită. + scurte înregistrări de la acţiunile noastre poetice. Amintesc în treacăt şi câteva înregistrări de pe YOUTUBE făcute de Andrei Ruse, când am cântat în Club A. Aveam pe atunci vreo 4 “impresari” care îmi promiteau un viitor luminos.

Debut underground (tipărituri neoficiale, fără ISBN): – 2006. De fapt, nu ştiu dacă se pune. Să zicem că lipeam noaptea pe stâlpii şi pe gardudurile din Chişinău poeme printate pe A4. Dacă e să mă gândesc mai bine, aveam un loc unde ne petreceam serile zbuciumate, era un garaj lângă Kavkazkaia Plenitsa, un subsol imens – noi îl numeam underground. Mulţi scriitori au trecut pe acolo să se încălzească la un pahar de vorbă.

Debut în volum: Roşul comun (2001, Editura Arc, Chişinău). Pe atunci Fundaţia Soros avea un proiect cultural foarte binevenit – Trei debuturi literare. Din întâmplare am nimerit şi eu printre aceşti trei, atunci în 2001.

II. Topuri(1-10)

1. Edituri

Mmmda… vezi, eu vin din R. Moldova şi abia încep să-mi dau seama ce e cu piaţa editorială din România. În R. Moldova cea mai bună mi se pare Editura Cartier, apoi vine Prut Internaţional, pt biblioteca de poezie şi proză contemporană basarabeană, dar şi pt biblioteca de cărţi pentru copii (adevărat, în zilele noastre puţine edituri se aventurează să publice şi literatură contemporană, nu doar manuale) şi încheie topul Litera International şi Arc.

Edituri pur şi simplu. Din România, îmi plac editurile: Polirom – scoate multe cărţi de valoare, ai de unde alege; îmi place ce mai apare în ultimul timp la Art;  până nu demult urmăream cu atenţie Curtea Veche – pentru seria de autori ruşi contemporani; RAO rămâne biblioteca de literatură pe care aş vrea să o am la mine acasă; Ideea pt colecţia lor de eseuri. Când spun că îmi place, am în vedere nu doar valoarea dar şi aspectul grafic, că tot sunt grafician. În general, îmi plac editurile care îşi propun să-şi facă o imagine unitară, să aibă un concept la bază pe care să-l întrevezi în tot ce fac, şi să fie consegvente în ce şi cum publică. Publica e genul de editura care îmi place să o urmăresc. De altfel, dacă vrei să vezi ce e cu editură sau alta, intră pe site-ul ei şi îţi dai seama dacă stă bine pe picioare sau pluteşte cum vrea consumatorul.

Edituri care publică poezie. Pentru cei care vor să debuteze e o mare bătaie de cap să aleagă editura potrivită. E o întreagă strategie. Editura trebuie să fie bine văzută şi să aibă o reţea de difuzare a cărţii cât mai eficientă. Până nu demult cea mai dezirabilă era Cartea Românească. Acum, mulţi zic despre Cartea Românească că nu mai e interesantă, am auzit şi că difuzarea la ei lasă de dorit în ultima vreme. Vinea rămâne editura cu cele mai multe titluri de poezie, dar abia gaseşti cărţile în librăriile din Bucureşti. Şi totuşi, dacă vrei o un poet interesant, mergi la târgul de carte, la standul Vinea, şi găseşti cărţi de acum câţiva ani. Mai nou, am auzit de Brumar, cum că ar fi o editură bună, şi sper să fie aşa.

Gamart 4

2. Reviste literare

Îmi plăcea Contrafortul, la începuturile lui. Era o revistă vie, tânără, care putea să aducă un suflu proaspăt vieţii literare din R.M. Acolo găseai autori într-adevăr tineri, cu o literatură şi atitudine pe măsura vremurilor tulburi şi violente prin care trecea R.Moldova… Acum, când mulţi din ei s-au stabilit în România şi au pierdut contactul cu realitatea din Basarabia, Contrafortul a devenit o oarecare revistă literară. Aşa mai răsfoiam VatraLettre Internationale, Observator cultural – destul de puţine pe care le puteam gasi la Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu sau la Casa Limbii Române din Chişinău. Acum, ce să zic, nu cred că aş putea face un top de luat în seamă. Urmăresc ce se mai scrie/scria în Cuvântul, Pana mea & Starea de urgenţă. Ultima e din Chişinău, şi promite multe.

3. Cartea de poezie / Cartea de proză (autori români)

Recunosc, nu am un program, şi îmi lipseşte organizarea. Citesc pe sărite, mai mult proză rusă şi literatură universală, adică cărţile la care aveam până nu demult acces. Oricum, asta cu (a avea acces la carte) nu e o justificare deloc serioasă. De asta am să amintesc doar în treacăt de ce am citit mai recent: Craii de curtea veche a lui M.Caragiale; Karlik de Pavel Păduraru; 69 a lui I. Chiva; Iepurii nu mor de Baştovoi; Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu; proza lui Max Blecher; Noaptea de Sânziene de M.Eliade şi alte cărţi la care am rezonat.

În materie de poezie, îmi place Falsul Dimitrie, Dimitrie Crudu; Ursul din containăr, Marius Ianuş; Ecograffiti, Ruxandra Novac; Mic manual de terorism, A. Peniuc; Catafazii, Teodor Dună; Ieudul fără ieşire, Ioan Es. Pop; dar şi Gellu Naum, Stănescu, Blaga, Bacovia. Ca să vezi, ce dezoronat sunt.

III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat

Am mai mulţi scriitori preferaţi, în mare parte deja duşi pe lumea cealaltă. I-aş întreba cum e acolo, unde sunt ei acum.

Gamart 3– idee pentru o „viaţă” literară „mai bună”

Ar fi o idee să plecăm cu toţii în altă parte, unde să fie frumos şi interesant J, şi să avem de toate. Dacă serios – trebuie să trăim fiecare clipă ca pe ultima, să fim vii în spirit şi raţiune, să fim mai atenţi la ce facem şi ce fac alţii. Cu cât e mai rău cu atât e mai bine.+ la asta să ieşim din când în când din ţarc, să vedem cu alţi ochi ce ni se întâmplă. În astfel de împrejurări, vine momentul când trebuie să ne acordăm nouă înşine un credit de încredere, să ne punem la bătaie aşa-zisa “creaţie”, şi doar atunci când îi găsim sensul -“viaţa” asta continuă.

– problemă cu care te-ai confruntat/ pe care ai observat-o de când ai „intrat” în literatură

nu ştiu dacă am “intrat”, şi fiind stabilit în România de jumate de an, mă tot gândesc dacă asta într-adevăr e important pentru mine.

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în lit. română actuală?

Că se mai scrie.

2. Ce ţi se pare „în neregulă”?(ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”)

Aroganţa. Spiritul de gaşcă. Competiţia, cum că tre fiu mai bun decât x, y sau z. Şi se cam uită de cititor. + literatura română actuală seamănă şi se comportă ca o istorie a literaturii române. Vreau să zic – nu e ceva flexibil, ci e o permanentă luptă de poziţii, pt un soclu, ceva…

3. Ai vrea să trăieşti din scris?(dacă da, cum vezi posibil acest lucru?)

Poate nu neapărat din scris, aş zice mai bine – din artă în general. Da – aş vrea.

Deocamdată nu văd cum e posibil asta, poate dacă mă retrag undeva la sat, sau să câştig o sumă substanţială la Loto. Cred că este esenţial pentru un scriitor să trăiască numai din scris. Faza cu – ziua merg la job şi noaptea fac operă, nu ţine.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură?(premii, nr. de cititori, statut literar…)

Faptul că te citesc mulţi ar fi un semn de performanţă în literatură, nu premiile şi nici statutul care ţi-l acordă criticii literari. E adevărat, chestiile astea de faţadă, pot să-ţi mărească audienţa, dar nu şi s-o păstreze. Pentru mine contează mult dacă schimb ceva în aceşti cititori. Cred că poţi să ai şi zece oameni care te citesc şi să fii performant.

5. Ai un model de performanţă?

Tatăl meu care îmi spunea poveşti când eram mic.

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?

1. valoarea în sine a produsului; 2. o ţinută grafică ireproşabilă; 3.o bună difuzare a cărţii, susţinută prin diferite proiecte (turneu prin ţară, cu lansare + lectură, dezbateri), plus la toate astea, autorii ar trebui să circule, să schimbe mediul, să fie conectaţi la realităţile literare din ţară şi din lume. Vizând literatura română, aş propune un amplu program de traducere care să ia în calcul şi autorii mai tineri.

V. 1. Un autoportret (în cuvinte)

afis galerie

eu sunt andrusha eu spun dragoste totul se vede florile sunt frumoase straşnic şi liniştit

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra)

Unii mă taxează – mizerabilist, alţii – postdouămiist, Ianuş zice că sunt fracturist. Aş vrea să rămân un scriitor din Basarabia. Alături de prietenii mei – poeţi din Human Zone – Hose Pablo, Vadim Vasiliu, Daria Vlas, Alex Cosmescu, Vlad Gatman, alături de Pavel Păduraru, Oleg Carp, Savatie Baştovoi, Alexandru Buruiană, Dimitrie Crudu, Vladimir Beşleagă, Nicolae Popa, Nicolae Esinencu şi Galea de la Barul Uniunii Scriitorilor (care acum, nu mai ştiu pe unde este). Pentru mine e mai important să aparţin unui grup de prieteni care pe de-asupra mai sunt şi scriitori, dar şi mediului în care m-am format, pe care la rândul meu ar trebui să-l resuscitez în fiecare zi. Sunt deocamdată stabilit în Bucureşti, dar din câte simt eu, nu pentru mult timp.

VI. 1. Ce-mi doresc/propun eu ca scriitor?

Să schimb ceva în lumea asta, adică să mă schimb spre bine.

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu ţi-aş dori (vreodată)?

Dragoste, multă dragoste. Iar ce nu ţi-aş dori (vreodată)… încă nu ştiu.

Anunțuri