Arhiva

Archive for the ‘Răzvan Ţupa’ Category

răzvan ţupa / photo shooting

fotografie realizată special pentru Biblioteca de poezie de către Costin Dan, în 2001.

Turneul, proiectat până în cele mai mici detalii, a rămas o poveste pe hârtie.

Anunțuri

răzvan ţupa – corpuri româneşti (no name)

aceleaşi atingeri personale

doar te văd acolo înconjurată de tot aerul
pe care îl respirăm toţi
şi asta ar trebui să fie o încurajare
să văd că ne alegem cu
aceleaşi atingeri ca toată lumea
un pic miraţi
de posibilitatea deschisă la capătul mânecii

îţi povestesc filmul ăsta în care admiraţia
devine o formă de răzbunare
şi porumbeii care trec pe deasupra
anunţă cu micile lor mizerii
mizeria mai mare crescând
printre circumvoluţiunile unei minţi
mintea care ne conţine
cu străzile explodând mut de dorinţă

& tot ce este smuls absenţei provizorii
este numai atingerea
siguranţa atingerii urcând ca o buză uriaşă
între un om şi celălalt
până la bruma de gest
care ne înroşeşte până semănăm cu
a doua parte a gurii în sfârşit rostind îmbrăţişată de

căldura salivei topită în aerul tot mai personal

carnetul complet îl găsiţi aici

răzvan ţupa – supliment în Observator cultural

Poeticile cotidianului n-au freză, n-au ochi, n-au pantofi. Cum să le văd dacă Răzvan se postează mereu în faţa lor.

– Răzvan e cum se vede: înalt, slab, cu ochi albaştri… e şi cum nu se vede: retras, melancolic, îndrăgostit de singurătate sau de altcineva.

– De la început, Răzvan a vorbit altă limbă. Semăna puţin cu limba lebedei mele, nu era stătătoare ca lacul, era „şi te du la Dunăre/ şi bea apă tulbure”.

– La Poeticile cotidianului, Răzvan împleteşte coşuri frumoase de răchită, leagă tulpini noi de tulpini vechi noduroase şi, uite că rezistă, coşurile. Poţi să cari în ele chiar şi o voluminoasă istorie a literaturii române.

– Răzvan meditează la destine şi teorii literare; ne pune să parcurgem labirintul cu oglinzi deformante să înveţe urmaşii ceva din faptele de arme ale înaintaşilor. Pe Răzvan îl iubesc şi urmaşii şi înaintaşii.

– Dacă Răzvan n-ar fi, nici Clubul A n-ar fi şi nici Nora I. n-ar avea în Berlin la ce se gîndi.

(Nora Iuga, iulie 2009)

Razvan Tupa 012

Ideea de star-system în literatură e foarte păguboasă

interviu cu Răzvan Ţupa

După experienţele cenaclurilor literare care au marcat ultimii 15 ani (Cărtărescu, Ianuş, Mincu), după experimentele de lectură din metrou sau biserică din 2001 de la Biblioteca de poezie, Răzvan Ţupa, unul din puţinii autori pentru care publicul înseamnă mai mult decît o entitate de cumpărători s-a lansat într-un proiect de anvergură, prin care poetica relaţională devine un eveniment cotidian de interacţiune.

De ce Poeticile Cotidianului, de unde denumirea asta?

Am vrut un eveniment care să se repete la un interval regulat, săptămînal. Paul Radu de la Club A a dorit un astfel de eveniment şi-am acceptat. Mi-au spus că pot face orice, iar eu am vrut să existe iniţial şi trupe rock în program, să scăpăm de formatul poezie-muzică folk.

Ce urmăreau PC?

Să ofere o alternativă la varianta de lectură pur şi simplu. Eram sătul de cenacluri în care se comentau lucrurile scrise şi trebuia să venim cu ceva care să pună poezia în altă lumină şi să trecem la un tip de discurs performativ. Adică nu să agaţe publicul, publicul ar fi venit oricum dacă tu aveai un eveniment care să funcţioneze regulat.

interviul complet aici

răzvan ţupa – un chestionar (V-VI, 2003)

V. (Auto)portret

1. Un autoportret (în cuvinte)

N-ai crede că o să se învârtă prea mult pe aici.

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra):

Din păcate eu nu prea sunt un om al grupului. Oricat s-a vorbit de generaţie şi prietenii,
cred că esenţial, suntem prima generaţie de indivizi care nu pun pret pe motivaţia biologică (sau ideologică, pentru că în cazul nostru cele două coincid) a formării unui grup.

VI. Ce-mi/ce-ţi doresc?

1.Ce-mi doresc/propun eu ca scriitor?

Mai vedem.

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu ţi-aş dori (vreodată)?

Să nu te plictiseşti. Să crezi că nu poţi să înţelegi ceva pentru că n-ai ştii destul.

răzvan ţupa – un chestionar (IV, 2003)

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în lit. română actuală?
Pofta de a nu ne mai păcali cu nume mari şi lingeri

2.Ce ţi se pare „în neregulă”?(ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”)

I.P.O.C.R.I.Z.I.A.

3. Ai vrea să trăieşti din scris?(dacă da, cum vezi posibil acest lucru?)

Aş vrea să trăiesc din orice şi tot nu mi se pare posibil.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură?(premii, nr. de cititori, statut
literar…)

Forţa lucrurilor scrise. Nici nu-mi pasă dacă spune exact opusul lucrurilor pe care le susţin eu. Forţa este F.R.U.M.U.S.E.T.E.A. sau una din părţile corpului ei.

5. Ai un model de performanţă?
DANTE
6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?

În primul rând capacitatea de a aduce bani spre literatură, dexteritatea de a promova cinstit literatura nu literatorii, şi o oarecare ştiinţă de gestiune a fondurilor.

răzvan ţupa – un chestionar (II-III, 2003)

II. Topuri(1-10)

1. Edituri 1.Polirom, 2.Paralela, 3. Humanitas, 4.Vinea
2. Reviste literare: fără ordine Vatra, Echinox, interval, Orizont, Lettre International, Contrapunct şi cam atât.

3. Cartea de poezie

Topurile, atunci când este vorba despre persoane şi sciitori…sau, mă rog, despre fiinţe, nu le văd posibile şi de bun simţ decât în sport şi la cai.


III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat – „Când o să mergi pe stradă şi o să-ţi citeşti lucrurile pe care le-ai scris ca să vezi cine te ascultă, scriitorule preferat?”

– idee pentru o „viaţă” literară”mai bună”: Să vezi pentru cine scrii

– problemă cu (pe) care te-ai confruntat (ai observat-o) de când ai „intrat” în literatură: nu sunt bani şi nimeni nu face nimic serios ca să schimbe asta.

răzvan ţupa – un chestionar (I)

chestionar completat în 2003

I. Fişa individuală

Nume: Ţupa

Prenume: Răzvan

Pseudonim(e) literar(e): ––

Data şi locul naşterii: Brăila, 15 iunie 1975

Cărti publicate (titlu, an, editura, tiraj- când e cazul): 2001. Ed. Semne „Fetiş”

Premii: – să lăsăm…

Cenacluri frecventate:

„Prospero” – Facultatea de limbi străine – Bucureşti;
„Litere” – Facultatea de Litere Bucureşti
„Euridice” – Uniunea Scriitorilor Bucureşti

Lecturi în cenacluri, cluburi…:
1997 (?) Club Indigo – Bucureşti
2000 în Lăptăria Enache cu Mariuns Ianuş, Ioana Baetica, Ionuţ Chiva, Domnica Drumea

Debut în revistă:
1997 (?) România Literară
Debut în cenaclu:
1996 la cenaclul „Prospero”

Debut on-line (reviste literare on-line): cred că în AlexandruM, prin 2001.

Debut sonor (înregistrări Radio cu lecturi, casete audio difuzate public): mai întâi a fost caseta de la
Biblioteca de poezie din 2001, prin mai.

Debut underground: Multe fascicule cu poeme am tot împărţit de prin 1999 încoace. În 2002 în Colecţia
carmen apărea nr.6 „toate obiectele în care înghesuim intenţia noastră de apropiere”

Debut în volum:  „Fetiş”