Arhiva

Archive for the ‘Blogroll’ Category

Andreea Răsuceanu – un interviu (I)

De multe ori

literatura creează viaţa,

nu e numai invers

un interviu de un cristian

Andreea Răsuceanu este doctor în filologie, cu lucrarea: Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi masteratul „Teoria şi practica imaginii”, din cadrul Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii. A publicat cronică literară, interviuri şi studii de specialitate în reviste precum Convorbiri literare, Viaţa Românească, Observator cultural, Idei în dialog, Timpul, Familia, Adevărul literar şi artistic etc. A semnat traducerile mai multor cărţi din limba engleză şi a fost redactor la Editura Humanitas. În prezent scrie cronică de carte la revista Observator cultural. Este autoarea cărţii Cele două Mântulese (Editura Vremea, 2009), o istorie a străzii Mântuleasa ce porneşte de la studiul documentelor de arhivă, dublată de referiri la geografia mitică a lui Eliade, aşa cum este aceasta schiţată în câteva dintre prozele sale scurte.

Blogul cărţii: http://celedouamantulese.blogspot.com

 

 

Să facem o convenţie. Cităm şi intercalăm. Punem nişte paranteze, cum s-ar spune.

(“Băiatul ăsta avea un spirit foarte inventiv. L-am urmărit până târziu în viaţă, până a dispărut cu avionul lui, între Insula Şerpilor şi Odesa, a dispărut fără urmă. Darvari ăsta, de care vă vorbesc, a descoperit că un prieten de-al lui, Aldea, de la altă şcoală, de pe Calea Moşilor, cunoscuse cu un an mai înainte, la Tekirghiol, un băiat de tătar care-şi câştiga viaţa intrînd din vilă în vilă şi exterminând muştele. Da, pot spune că ăsta e cuvântul potrivit: le extermina. Dacă nu l-aş fi văzut, n-aş fi crezut. Pentru că trebuie să vă spun că în anul următor am fost şi eu la Tekirghiol şi l-am cunoscut. Puiul ăsta de tătar era extraordinar. Parcă-l văd şi-acum: un băiat frumos, ras în cap, focos, cu ochii ca două mărgele de oţel. Parcă-l aud : Aveţi muşte multe în casă? Vorbea perfect româneşte, că făcuse şcoala la Constanţa, dar vorbea cu accent tătărăsc. Aveţi muşte în casă? întreba. Bătea întâi la uşă, ca să atragă atenţia, şi apoi întreba, de pe coridor, fără să intre : Aveţi muşte multe?“)

Trimit întrebările pe rând. În plic. Deşi plicul va fi înmânat personal (nici nu e greu, lucrăm în aceeaşi redacţie), se va deschide doar în perimetrul mahalalei Mântuleasa. Fără obligativitatea unui răspuns pe loc. În definitiv, pe foaie, întrebările bolduite vor putea arăta ca nişte musculiţe. Bâzâitoare şi răspândite. Nu e deloc formalism. Dacă pentru fiecare întrebare propusă, promit un minim efort de câteva zeci de pagini, m-aştept la un răspuns cel puţin în « teren ». Prin urmare, nu voi porni eu pe urmele deja ştiute ale « locurilor », voi lăsa autorul să ne ghideze aşa cum ştie mai bine prin hăţişul de fapte şi poveşti, citite, trăite şi imaginate, până când va îndrăzni să-ntrebe ca (din/la) carte : « Aveţi muşte ? »

Să sperăm că muştele acestui interviu nu se vor lăsa prinse prea uşor.

Începem?

citește interviul AICI