Archive

Archive for the ‘chestionarul lui un cristian’ Category

Alexandru Potcoavă – un chestionar (X)

X. Dacă…

Ar fi să schimb ceva din traiectoria mea literară, aş schimba… schimbarea.

N-aş mai scrie, ar fi… nasol. Nu pot să dictez.

N-aş mai putea scrie ar fi… pentru că nu mai am mâini. Dar şi atunci aş continua, cu… picioarele. Asta ar însemna manierism sau adaptare?

-mi pare rău de ceva, e că… nu reuşesc să regret nimic.

E să pun o întrebare suplimentară în acest chestionar şi să şi răspund, aceasta ar fi…

Crezi în viaţa după moarte? – După moartea cui?

Alexandru Potcoavă – un chestionar (VIII-IX)

VIII. Cum ar arăta:

  1. Standul meu la un târg de carte – Depinde şi de standing, să zic aşa.
  2. Coperta cărţii mele de debut –  bună, rea, coperta îmi aparţine. E după mine.

IX. Cel/cea/cele/cei mai

Cel mai…

Bun poem al meu este… următorul. Încă nu m-am gândit la el.

Important aspect pentru mine ca autor este să… expect şi să expectorez.

Cea mai…

Mare gafă făcută de când „activez” în literatură a fost… cu ocazia lecturii la Festivalul de la Sighişoara, în 2000, în faţa unui Ion Bogdan Lefter, Muşina, Bodiu sau Iova, a Simonei Popescu, care au ridicat din umeri la ciudata însăilare (urmuziană?) compusă dintr-un sacou bavarez şi o cravată de piele întoarsă ce le-a recitat versuri gen „poetul nu este un altul când duce gunoiul la tomberon”. Chiar şi aşa, regretatul şi bonomul Gheorghe Crăciun, cu care am avut mai apoi, într-o tabără de la Lipova, ocazia să gust nişte pahare de vin roşu în tihnă, a considerat în articolul -„dare de seamă” din următorul număr al Observatorului Cultural că „am ceva de spus”. Nu-i vorba că sintagma aceasta, care altfel a devenit clişeu, a fost cea mai importantă recunoaştere de care am beneficiat, dar scrisă de Gheorghe Crăciun îmi va rămâne cea mai dragă.

Cea mai mare emoţie am avut-o… la fiecare lectură. Promit că se va repeta. Cu fiecare ocazie.

Cele mai…

Mari speranţe mi le-am făcut cu… mine însumi. Încă n-am scăpat.

Grele momente au fost atunci când… mi-a murit cineva drag. Multe proiecte începute n-am mai fost în stare să le duc la capăt după un asemenea eveniment, chit că n-aveau nicio legătură cu persoana respectivă. Dar aveau cu mine.

Cei mai…

Mulţi bani i-am câştigat pe volumul… Istoria literaturii române de la origini până în prezent al lui G. Călinescu, pe care l-am vândut unei colege de facultate.

Fericiţi oameni pe care i-am făcut cu o carte de-a mea… nu sunt neapărat cei cărora le-am dat-o gratis.

Alexandru Potcoavă – un chestionar (VII)

VII. Ce-aş cere / pretinde:

  1. Unui editor căruia îi predau manuscrisul – Să-mi spună clar: Vorbim peste n luni. După care: Domnule, se acceptă. Sau: Domnule, ţi l-am aruncat la coş. Lipsa unui răspuns te macină până la urmă cel mai tare. A, şi încă un lucru: că e da sau ba, mi-ar plăcea să primesc măcar un rezumat al referatelor dacă nu o copie. Nu mă interesează ( nu zic că n-ar putea fi relevante) numele referenţilor, ci părerea lor, care mă poate ajuta să-mi privesc textul cu alţi ochi. Lunetistul de azi lucrează deobicei în pereche cu un observator. E mai eficient așa.
  2. Unui jurnalist care mă intervievează – Să nu-şi uite simţul umorului acasă şi să nu-mi scoată, pe cât poate, declaraţiile din context.
  1. Unui juriu la un concurs naţional de debut – Să jurizeze.
  2. Unui agent literar – Profesionalism.
  3. Unui organizator de festival literar – Să se asigure că momentul e şi festival şi literar.

Alexandru Potcoavă – un chestionar (VI)

VI.Ce-mi/ți doresc

1. Ce-mi doresc/propun eu ca scriitor?

Vorba lui Cioran: “E trist s-o spunem, dar tot ce rămâne din cineva, să zicem dintr-un scriitor, e opera lui. Rămăşiţele noastre pământeşti nu sunt nimic, dar absolut nimic. Să scriem totuşi, dacă tot nu avem forţa sufletească de a dispărea fără a lăsa urme. Să faci o carte e semn de abdicare metafizică. Să abdicăm.” ( Caiete II 1966-1968, ediţia a doua, Ed. Humanitas, 2005, pag. 169). După umila mea părere, “să faci” o carte e dimpotrivă o incizie argheziană cu unghia în zidul metafizicului, în rest sunt de acord cu Cioran ( sunt convins că-l măguleşte chestia asta). Aşadar, să zgâriem înainte!

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu ţi-aş dori (vreodată)?

Să dai de mine. / Să dai Bacul din mine.

Alexandru Potcoavă – un chestionar (V)

V. (Auto)portret

1. Un autoportret (în cuvinte)

Autoportretul meu e un puzzle în lucru. Identitatea mea se asamblează, pe măsură ce mă dumiresc de ea şi înseamnă inclusiv migala cu care adun piesele răspândite prin toată Europa strămoşilor şi precizia cu care le pun cap la cap încât să aducă cu cineva cât de cât asemănător mie. Mă întreb cine le-a amestecat în halul acesta!

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra)

Câteva direcţii şi multe intersecţii, plus giratoriile (şi giruetele) de rigoare. Aş vrea să cred că m-am încadrat pe o stradă cu (non)sens unic.

Alexandru Potcoavă – un chestionar (III-IV)

III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat

De ce e scriitorul meu preferat?

– idee pentru o „viaţă” literară „mai bună”

“Scrieţi, băieţi, numai scrieţi!”

– problemă cu care te-ai confruntat/ pe care ai observat-o de când ai „intrat” în literatură

Literatura însăşi.

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în lit. română actuală? 

Că e de citit şi se şi citeşte.

2. Ce ţi se pare „în neregulă”? (ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”)

Mă intrigă… intrigile.  De atacat, cu adevărat, nu mă atacă nimeni și nimic: încerc să mă țin departe de ”meciurile” zilei și să-mi văd de treabă. De concurat, în literatură, trebuie să concurezi cu tine însuți și să ajungi cât mai departe pe culoarul tău. Dacă poți să mai schimbi o vorbă cu cei de pe culoarele alăturate, cu atât mai bine. Cred în camarazii de drum, nu însă  în tovarășii de drum (companioni aleși pentru utilitatea lor și de care să te descotorosești după interes).  Ce mă nemulțumește însă cel mai mult e impactul redus al literaturii române dincolo de spaţiul propriei limbi. Suntem oricând competititivi, ne lipsesc însă ”impresarii” care să intermedieze transferul în ligile superioare. Oricât ne-am lăuda/ponegri/etc. între noi prin țară , de la Paris, de exemplu, nu existăm! Deocamdată (vreau să sper).

3. Ai vrea să trăieşti din scris?(daca da, cum vezi posibil acest lucru sau cum reuşeşti acest lucru)

Ar fi ideal. Totul se leagă însă, cum spuneam mai sus, de accesul pe piaţa europeană de carte, prin traduceri şi lecturi publice. Mi-e teamă că nu poţi trăi din scris fiind doar “român în România”.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură? (premii, nr. de cititori, statut literar…)

După numărul de cărţi de-ale tale furate din librării. Altfel, nu prea am încredere în instituția premiilor, numărul de cititori e dificil de estimat în lipsa unor statistici clare ale vânzărilor, iar statutul literar la noi e mai mult o statuie, pe care orice zburătoare zăpăcită își poate depune detritusul.    

5. Ai un model de performanţă?

Günter Grass.

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?

Mai multă transparență și obiectivitate.

Alexandru Potcoavă – un chestionar (II)

II. Topuri (1-10) 

1. Edituri: Polirom, Cartea Românească, Tracus Arte, Paralela 45, Cartier, Humanitas, Vinea, Aula, CDPL, Pontica.

2. Reviste literare: Observator Cultural, Vatra, Revista la Plic, Suplimentul de Cultură, Orizont, România literară, Steaua, Poesis, Familia, Arca.

3. Cartea de poezie / Cartea de proză (autori români): Să rămânem doar la autori şi fără să respectăm ordinea numerelor de pe tricou (nu de alta, dar cine ar sta portar și cine ar fi rezervă?).

La poezie – all timeri ( lot mult restrâns): Tudor Arghezi, Geo Bogza, Ion Vinea, Mircea Ivănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Emil Brumaru, Virgil Mazilescu, Mircea Cărtărescu, Cristian Popescu, Ioan Es. Pop, Radu Andriescu, Octavian Soviany.

 – tineret (lot un pic lărgit). La autori:  Ştefan Manasia, Dan Sociu, Dan Coman, TS Khasis, Vasile Leac, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Mugur Grosu, Mihail Vakulovski, Cosmin Perța, Teodor Dună, Radu Vancu, Constantin Acosmei, Şerban Axinte, Tudor Creţu, SGB. La autoare: Ruxandra Novac, Andra Rotaru, Oana Cătălina Ninu, Miruna Vlada, Moni Stănilă, Livia Roşca, Cristina Ispas, Aida Hancer, Cătălina George.

Proză 

–  mai încolo: Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, Mihail Sebastian, Marin Preda, Eugen Barbu ( Groapa, totuşi!), Sorin Titel, Mircea Nedelciu, Ioan Groşan, Daniel Vighi.

 – mai încoace: Radu Aldulescu, Sorin Stoica, Răzvan Rădulescu, Alexandru Vakulovski, Lucian Dan Teodorovici, Radu Pavel Gheo, Dan Lungu, Florin Lăzărescu, T.O Bobe, Vasile Ernu, Cătălin Lazurca.

4. Bloguri / Site-uri culturaleBloguri de autor: cele semnate de Mugur Grosu, Alexandru Vakulovski, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Octavian Soviany, Moni Stănilă, Gabriel Daliş, Andrei Ruse.

Site-uri: Tiuk!, egophobia, Clubliterar, cdpl, agentiadecarte, hyperliteratura, rețeaua literară.