Mihail Vakulovski – un chestionar (V)

V. (Auto)portret

1. Un autoportret (în cuvinte)

Pe coperta a IV-a a cărţii de debut trebuia să bag o biografie şi le-am dat asta:

AUTOBIOGRAFIE

 

trăiesc într-o ţară civilizată independentă şi suverană

ba chiar trăim într-o ţară civilizată foarte independentă şi

nemaipomenit de suverană ne simţim fiecare în parte ca paşa oho ca paşa!

da! nu vorbesc despre mine adresa mea e U.R.S.S.

n-am casă n-am nimic lucrez în două locuri

la Academia de Ştiinţe cercetător ştiinţific la Universitatea „I. Creangă” lector

am trei cursuri literatura antică literatura medievală analiza textului

prelegeri seminare în afară de asta fac şi critică literară la sigur sînt

cel mai prolific autor de critică literară din această ţară minunată fenomenală prietenul meu a ars lumînările de cununie nu e lumină în oraş dar el poate citi prietenul meu a vîndut inelul de logodnă a mai cumpărat nişte lumînări şi

o carte pe care acum o citeşte atent

prietenul meu e inteligent fin şi totdeauna îngîndurat

el e om liber citeşte cînd vrea

mă simt confortabil mi-e bine

vreau să cînt şi chiar cînt

tra la la la la tra la la la la tra la la la la la la

sînt convins că şi prietenul meu e vesel

şi voi de asemenea să cîntăm deci împreună

un doi trei: tra la la la la tra la la la la

tra la la la la la la la tra la la la la

tra la la la la tra la…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..”

S-au schimbat multe de atunci, e adevărat, am mai scris multe autobiografii-existeme. Acum, ce să zic? Zic: „la 37 de ani mă simt tînăr

sînt la fel de tînăr ca părinţii mei la 21

cînd încă le dominam doar gîndurile (lui tata)

şi corpul (mamei)

la 37 sînt mai rău ca la 20 de ani

tot fără bani dar şi fără timp

sînt atît de tînăr încît mi-am uitat acasă verigheta

şi am uitat să-mi iau busuioc

sînt tînăr

şi vă salut din tot viitorul

pe care-l am în faţă

viitor inevitabil care-

şi trage sufletul

pe scări

dar are o scuză:

a mers cam mult şi a băut cam mult”…

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra)

Generaţia mea este: tata, bunicul, frate-meu, mama, bunică-mea, iubita, tanti Svetlana şi Rodica, prietenii de copilărie şi din studenţie, foştii colegi de la karate, cu antrenor cu tot (Valeroi, os), Dumitru Crudu, Baştovoi, Harms, Fruntaşu, Henry Miller, Palahniuk, Sorokin, Erofeev, Mamleev, Mitoş şi Planeta Moldova, Sergiu Ţurcan şi Sergiu Ciobanu, Tolea, Valeri, Cheianu, George Mureşan, Un Cristian, Mihnea Blidariu, Nicoleta Esinencu, Moni, Andrei Gheorghe, Paraziţii, Leningrad, Nautilus Pompilius şi ceilalţi oameni pe care-i simpatizez şi cu care mi-ar fi plăcut să fiu prieten.

La noi „generaţia” e „leatul” şi asta nu e OK, naşterea în aceeaşi perioadă nu trebuie să însemne mare lucru; eu m-am înţeles mult mai bine cu bunicu’, Neagu Djuvara, Eugen Coşeriu şi nepotu’ de 3 ani decît cu colegii de bancă, de exemplu!

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: