Mihail Vakulovski – un chestionar (III -IV)

III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat

Ai vorbit cu mama? Ce zice?

idee pentru o „viaţă” literară „mai bună

Să-şi vadă fiecare scriitor de drumul său, să fie liberi, să nu accepte (auto)cenzura, să aibă grijă de sănătatea corporală, să facă sport şi să scrie doar despre lucrurile care-i macină, să se lase de fumat, să trăiască sănătos, să-şi respecte părinţii, fraţii şi surorile, să-şi iubească iubita/soţia sau iubitul/soţul, să nu accepte să fie umiliţi, să călătorească, să citească, să scrie, să se întoarcă din cînd în cînd la casa părintească şi să-şi facă timp să se întîlnească şi cu prietenii vechi, din copilărie-adolescenţă-studenţie, că ei au să-i coboare cu picioarele pe pămînt, dacă va fi nevoie.

problemă cu care te-ai confruntat/ pe care ai observat-o de cînd ai „intrat” în literatură

Nu pot să înţeleg invidia, poate pentru că eu nu am programat în mine aşa ceva. Dar invidia e o problemă gravă, care macină pe dinăuntru. Autodistructivitatea.

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în lit. română actuală?

E vie, în mişcare, se scrie mult, se publică mult, inclusiv pe internet…

2. Ce ţi se pare „în neregulă”?(ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”)

E ciudat că scriitorii activează în găşti, ca maidanezii, deşi fiecare scrie la masa lui de scris. E ciudat că mereu aceiaşi oameni sînt abonaţi cam la toate bursele şi premiile, e ciudat că aceştia nu-s nici pe departe cei mai buni scriitori. În neregulă e că nu poţi trăi din scris, că nu există o solidaritate reală de… breaslă, că, de fapt, nu prea există scriitori profesionişti. E aiurea că uneori scriitorii se execută între ei…

3. Ai vrea să trăieşti din scris? (dacă da, cum vezi posibil acest lucru sau cum reuşeşti acest lucru)

O-ho-ho-ho, dacă aş trăi din scris aş fi un om fericit! Aş fi bucuros şi dacă aş avea un serviciu fain, pe care să-l fac cu plăcere şi din care să pot trăi fără jertfe, fără stres, fără să fiu nevoit să mai traduc sau să mai fac şi alte munci pe lîngă, fără şefi imbecili, fără colegi cretini, fără subalterni nemulţumiţi sau… nesatisfăcute… Nu prea văd cum e posibil aşa ceva, ar exista două variante: (1) să ai propriul business sau (2) să lucrezi pe jumătate de normă la o mare corporaţie internaţională care să te plătească foarte bine pentru ce ştii să faci profi şi cu plăcere. A, da, ar mai fi şi varianta a III-a: să-ţi pice peste biografie vreo moştenire ceva…

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură? (premii, nr. de cititori, statut literar…)

În primul rînd trebuie să fii împăcat cu tine însuţi, să-ţi placă ce ai scris, rezultatul final, chiar dacă la ediţia următoare a cărţii vei schimba cîte ceva (eu am deja două reeditări la care n-am schimbat „o virgulă”, dar e vorba de poezie, la proză, dramaturgie sau critică literară probabil că aşa ceva e imposibil), apoi contează reacţia cititorilor (acum, datorită internetului, ai un feed-back imediat), apoi – respectul scriitorilor pe care tu îi simpatizezi… Pînă nu demult am avut criticul perfect, pe tata, în care am încredere maximă, pentru că nu m-a lăudat niciodată pur şi simplu, din contra, era foarte dur cu noi (mie mi-a făcut bine asta). Dacă era el mulţumit de carte putea să-mi zică orice Călinescu că n-aveam treabă…

5. Ai un model de performanţă?

Nu. Dar mi-ar fi plăcut să fiu ca frate-meu, care scrie un text cap-coadă şi gata, nu mai revine la el. Eu sînt modelul perdant, care poate să muncească la un text ani de zile şi tot nu sunt mulţumit sută la sută. Lucrez la o trilogie de vreo 13 ani de zile şi nopţi, în sfîrşit se vede capătul (i-am găsit şi încheierea! – dar aveam scheletul de ani de zile), am terminat prima parte, de care-s tare mîndru, iar părţii a II-a trebuie doar să-i fac ultima redactare (bine, am mai făcut o dată asta, dar presimt că urmează o operaţie estetică adîncă…). Frate-meu ar fi terminat trilogia asta de multă vreme, e adevărat că eu „între timp” am mai publicat vreo şapte cărţi…

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?

Tot ce presupune Tiuk! + profitul… Bine, dacă aş avea bani aş organiza şi un festival Tiuk!, un club, lecturi plătite, premiile Tiuk! ar fi grele şi materialiceşte, nu doar onorabile, aş face şi o vilă a scriitorilor, undeva în munţi, şi o editură beton, tabără creativă la vila Tiuk!

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: