Prima pagină > nr. 24 (Oana Cătălina Ninu, din iulie 2010), Oana Cătălina Ninu > oana cătălina ninu – fragmente dintr-un interviu inedit

oana cătălina ninu – fragmente dintr-un interviu inedit

Am tot citit, aceleaşi voci gălăgioase dar fără acoperire critică, despre sfârşitul ierarhiilor literare. E foarte interesant că aceste aberaţii (le consider aşa pentru că ţin loc de o pregătire teoretică fundamentată) vin din partea unor poeţi minori, reprofilaţi pe verdicte aparent critice (traseul lor e uşor de identificat, pe măsură ce importanţa lor ca autori va fi diminuată an de an, se vor reprofila în administratori culturali). Practic, nefiind la bază critici literari, dar în mania tipic românească de a se da critici şi-atunci când nu prea au cu ce, încearcă, manevră de curtea şcolii, să decreteze cumva moartea criticii, implicit a ierarhiilor, doar-doar publicul, criteriul unic la care mai pot apela în căutarea unei legitimări, îi va sălta cumva în eşalonul valoric. Nu ţi se pare că amatorismul a ajuns prea departe (vezi şi cazul penibilei antologii realizate de semiobscurul autor Daniel D. Marin, nu ştiu nici măcar dacă în primii 50 de autori douămiişti ca valoare) şi că, totuşi, critica profesionistă ar trebui să le spună cumva acestor revoluţionari că ierarhiile nu se pot dispensa de critica literară? (mi se pare elementar, dar ce mai e rezonabil în România astăzi?)

Într-adevăr, există o mare doză de amatorism în peisajul literar contemporan – indivizi care își dau cu părerea despre orice sau care, pur și simplu, se erijează în „profesioniști”. Dacă ai publicat una, două sau zece cărți de poezie sau de proză – asta nu te face, peste noapte, „specialist” în critica literară. Mai mult decât atât, există o modă curentă, pe care unii dintre scriitori o adoptă cu ușurință, de a „face critică”, de a scrie despre alte cărți sau de a întocmi antologii, fără ca toate acestea să fie susținute și de o practică sau, măcar, de o intuiție în acest sens. Din păcate, în ziua de azi, critica literară a ajuns un fel de „jurnalism” literar foarte degradat. Sunt de părere că, așa cum nu oricine poate scrie poezie sau proză de bună calitate, tot așa nu oricine poate face critică literară. Evident, faptul că scrii poezie sau proză, nu înseamnă că excelezi în toate speciile literare sau conexe. Saltul de la literatură la critică literară se petrece de foarte multe ori brusc – de aici și vizibila lipsă de credibilitate a celei din urmă.  

În cazul alcăturii antologiilor – e o altă discuție. Una este să faci o antologie de tipul „cele mai frumoase poezii de dragoste” și alta este să alcătuiești o antologie care are pretenția de a cuprinde „douămiismul poetic  românesc”, adică o promoție literară. Dacă în prima situație subiectivitatea și amatorismul se poate grada după bunul plac, în cea de a doua spiritul critic este absolut necesar. Altfel spus, cred că fără a fi critic literar sau, cel puțin, un cronicar exersat, este foarte greu să alcătuiești o antologie „generaționistă” pertinentă. O antologie alcătuită de un poet nu mi se pare o opțiune viabilă decât în cazul în care acesta a „cochetat” o perioadă îndelungată cu critica literară de calitate. În cazul lui Daniel D. Marin obiecțiile sunt majore – cuvântul introductiv este absolut irelevant, iar criteriile, practic, nu există. Dacă și-ar fi subintitulat antologia „28 de poeți tineri contemporani”, ar fi fost cu totul altceva. Așa, Daniel D. Marin se face că știe cu ce se mănâncă istoria și critica literară. De aici – amatorismul despre care vorbeam.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: