dumitru bădiţa – un poem inedit

printre dansatorii de salsa

la petrecere de câteva ore. n-am dansat.

numai am băut şi am tot aşteptat

ca omuleţul să înceapă urcuşul

şi să refacă legăturile între trunchi şi cap.

într-un târziu fără să simt încă nicio mişcare

în zona omoplaţilor unde omuleţul

ar trebui să se adune şi să urce prin ceafă spre talamus

mă ridic eu înaintea lui

şi mă zbânţui printre dansatorii de salsa.

muzica domină toate lucruşoarele.

corpul se mişcă fără convingere.

mă întorc la masă. golesc încă un pahar cu apă rece

şi exclam: dar omuleţul meu

e tom degeţel în ascensiune pe acoperişul lumii.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: