Prima pagină > 1999, audio autor, Autori români, editura Muzeul Literaturii, Mariana Marin, poeme de Mariana Marin > Mutilarea artistului la tinereţe – Mariana Marin

Mutilarea artistului la tinereţe – Mariana Marin

editura Muzeul Literaturii Române, 1999
copertă de Tudor Jebeleanu

Premiul USR şi premiul ASPRO

mariana-marin.jpg

Mutilarea artistului la tinereţe O casă nouă,

ca un alt mormânt,

mai aproape parcă de cel definitiv,

mai aproape de ceasul

pentru care atât am trudit.

.

Nu mai aveam încredere în mine.

Dispăruse furnica de la care învăţasem

să pun pe picioare orice dezastru,

să înving fără să rănesc

nici măcar aerul pe care-l respir.

.

Până şi poezia

(ea, urmând existenţa, niciodată înlocuind-o)

uitase să mai pună

sticla de lapte în faţa uşii.

Uitase să-şi mai aducă aminte de mine.

.

Atunci s-a întâmplat.

Printre dărâmături şi abur proaspăt de ceai

s-a aşezat la masa mea,

a aranjat cu grijă

cele două-trei firimituri insomniace de pâine,

şi-a aplecat uşurel capul (ciudă copilăroasă!)

în semn de trecerea timpului,

a bolborosit printre colţoasele-i falduri:

.

“încrederea în sine vine şi pleacă

după cum de la început

ai stat ghemuit la pământ

sau ai privit stelele drept în faţă.

.

Vei mai răsturna zaruri

şi lehamitea te va îmblânzi

în dulce scorpie parfumată.

Vei mai atârna de obsesii

cu acelaşi scris larg la pungă,

până când frumuseţea va zornăi

şi-n casa săracului

şi-n galeria de cârtiţă.

.

Vei mai da ceva de ronţăit gurilor rele

precum sexul, alcoolul

şi pisica ruptă-n două din suflet.

.

Te vei golăni tot mai mult.

Doar la apusul soarelui

vei începe cu adevărat să trăieşti

printre tufişuri şi sperme galinacee

de refacere a echilibrului psihic.

.

Va râde lumea de tine

când în pas cocoşat

vei debita despre munci şi zile

cu pagina albă.

.

Va hohoti duhoarea de proastă

agăţată de alţii mai proşti decât tine

dar cu şfanţ şi cu ştaif,

numit stil câteodată”.

.

O casă nouă,

ca un alt mormânt,

mai aproape parcă de cel definitiv,

mai aproape de ceasul

pentru care atât am trudit.

Anunțuri
  1. Februarie 25, 2008 la 6:56 pm

    sisif a murit undeva in sufletul meu bolovanul se
    duce la vale de atitea ori cit se cern amintiri peste
    zimbetul cuiva imbracat in tipla gradina de vara cu
    povesti despre scamatori ce arunca flacari cuvinte iarba
    de mare cuie alcooluri fragede istorisind magistrale de
    poeme bluza rasfirata de vint ma uit dupa tine prin
    atlase si buletine meteorologice ei hai sa-ti puvestesc cum ca
    iubirea prea multa curge peste ferestrele vecinilor si
    strigatul meu de coclauri fumeginde nu are sau nu va fi
    un colt de care sa te agati capul albastru de sticla din
    care poezia nu va mai trece niciodata inspre noi ne balacim in
    sudoare vinul varsat din paharul de plastic tigarile care
    nu se mai termina si imposibila noastra aminare

  2. sfinx667
    Februarie 26, 2008 la 12:53 am

    superb….ce zic eu…nu-si are rostul nici un coment, ai zis tot, simplu, cu modestie, cu gingasia sufletului strain de tot ce nu mai poate sa-l intineze, in lumea sa curata si atat de straina de ura, de minciuna, de ..toate cele…frumos…respecte si admiratie sincera:)}{

  3. Iunie 19, 2008 la 10:51 am

    Somehow i missed the point. Probably lost in translation 🙂 Anyway … nice blog to visit.

    cheers, Lumbar.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: