Cronici de:
Octavian Soviany – Tribuna
Mircea A. Diaconu – Contrafort
Gellu Dorian – Convorbiri literare
Cosmin Ciotloş – România literară
Andrei Terian – Ziarul de duminică
Al. Cistelecan – Cuvântul
Roxana Husac - Timpul (nr.12, pag.13)
″La debut – ca la resbel. Scoţi armele, le lustruieşti în faţa tuturor, îţi potcoveşti caii, purcezi. De preferat, cu ochii închişi. Altminteri, îţi piere curajul. Risc dublu: ori mori în floarea vîrstei, ori te alegi cu infirmitate viageră. Nici nu ştii ce aştepţi: să te ignore cu toţii, condescendent (paradoxal!), să stîrneşti valuri de indignare, să te aclame…? Deh, debutul e o deflorare – viol sau tandreţe, după o vreme nu mai contează. Important e faptul în sine, îţi oferă o pseudolegitimitate: nu te crede nimeni?! pac! scoţi hîrţoaga! Verba volant, scripta manent – îţi spui, păşind (parcă puţin mai hotărît) mai departe. Dincolo de toate astea, scrisul încetează a mai fi joc, eşti (sau începi să te crezi) o maşinărie scripturală, care tocmai a ieşit din perioada de garanţie şi orice defecţiune poate însemna ghenă. Devii „promisiune“, unii aşteaptă „confirmarea“, te întreabă, mefient, „la ce lucrezi“ (horribile dictu!). Te profesionalizezi şi te (poate) paşte şomajul, ajutorul social şi grevele foamei. Te faci mare (responsabil/responsabilizat) prea repede şi tu nu ai decît cîteva luni, nici măcar un an… Mizericordie! Cauţi, adulmeci. Aşa cum timp de 9-10 ani ai făcut-o şi poate o vei face în continuare, în cautarea unei voie/voix personnelle. Şovăielile tale nu pot fi decît o sumă de ezitări, cărţulia ta –un best of, poate incoerent, bombastic, endemic, dar egal cu tine însăţi. Sevraj e un metasevraj. (Sevraj, poezie, Editura Vinea, 2006; Premiul naţional „Mihai Eminescu“ pentru debut, 2007)″ (Rita Chirian – răspuns la ancheta lui Marius Chivu – “Cum e la debut?” în Dilemateca nr. 11, aprilie 2007 )
